- violacéu
- adj. m. (sil. vi-o-), pl. violacéi; f. sg. şi pl. violacée
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
violaceu — VIOLACÉU, CÉE, violacei, cee, adj., s.f. 1. adj. Care bate în violet, care are nuanţe de violet. ♦ (Substantivat, n.) Culoare care are aceste nuanţe. 2. s.f. (La pl.) Familie de plante dicotiledonate, al cărei tip principal este vioreaua; (şi la… … Dicționar Român
violaceo — vio·là·ce·o agg., s.m. CO 1. agg., di colore viola o tendente al viola: tessuto violaceo | labbra, mani violacee, livide per il freddo o per la cattiva circolazione 2. s.m., tale colore {{line}} {{/line}} DATA: 1598. ETIMO: dal lat. violacĕu(m),… … Dizionario italiano
buganvilea — BUGANVILÉA s. f. Plantă decorativă arbustivă grimpantă, din America de Sud, cu frunze persistente şi flori înconjurate de trei bractee colorate în roşu violaceu, cultivată pentru ornarea faţadelor caselor sau pe ziduri de împrejmuire. (< fr.… … Dicționar Român
negru — NÉGRU, NEÁGRĂ, negri, e, adj., s.n., s.m. I. adj. 1. (Despre obiecte, fiinţe etc.) Care nu reflectă lumina, care are culoarea cea mai închisă; de culoarea funinginii, a cărbunelui; (despre culori) ca funinginea, ca penele corbului, cu cea mai… … Dicționar Român